Va doresc un Craciun de… poezie!

Craciun de poezie

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Padurea iarna doarme, c-asa vrea Dumnezeu.

Si numai cate-un viscol o bate uneori,
Ea plange atunci cu hohot, cuprinsa de fiori.

Si tace-apoi si-adoarme, cand viscolele pier.
In noaptea asta insa, vin ingerii din cer.

Si zboara -ncet de-a lungul padurilor de brad,
Si canta -ncet; si mere si flori din san le cad.

Iar florile s-anina de ramuri pana jos
Si-i cantec si lumină si-asa e de frumos !

Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i,
Se bucura si canta ca ingerii si ei.

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ti trimite dintr-insa Dumnezeu.

Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii,
Asa cum a gasit-o, cu flori si jucarii.

Departe intr-un staul e-n fase-acum Isus,
Si ingerii, o, cate si cate i-au adus :

Dar el e bun si -mparte la toti câti îl iubesc,
Tu vino, si te-nchină, zi : „Doamne-ti multumesc”.
(Pomul de Craciun – George Cosbuc)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: